Județul Bălți: prefecturile judeţene, subprefecturile plaselor/preturilor şi comunele subordinate

Județul Bălți: prefecturile judeţene, subprefecturile plaselor/preturilor şi comunele subordinate 

Odatǎ cu realizarea actului unirii Basarabiei cu România, s-a produs schimbarea împǎrţirii territorial-administrativǎ a spaţiului dintre Prut şi Nistru. Teritoriul Basarabiei a fost împǎrţit în 9 judeţe. La 14 iunie 1925, Guvernul României a adoptat Legea privind Unificarea Administrativǎ a Regatului România, care s-a extins şi asupra teritooriilor Basarabiei, inclusive judeţele Akkerman şi Ismail, regiunea Bucovina şi ţinutul Herţa. Prefecturile aveau funcţii de conducere general a vieţii politice şi administrative, se ocupau de problemele ocrotirii sǎnǎtǎţii, învǎţǎmîntului şi cultelor, fiscale, etc. Din anul 1929, în judeţe activau comisiile administrative în componenţa cǎrora intrau prefectul (preşedintele comisiei), primarul centrului judeţean, procurorul, protoiereul, medical-şef al judetului, administratorul financiar, arhitectul, ingenerul, revizorul şcolar, consilierul agricol, inginerul ocolului silvic, comandantul legiunii de jandarmi, reprezentanţii camerelor muncii, comerţului si industriei. Odatǎ cu introducerea noii împarţiri territorial-administrative (14 august 1938), judeţele şi-au pierdut dreptul de persoanǎ juridicǎ, de acest drept beneficiau ţinuturile şi comunele. Ȋn perioada anilor 1941-1944, în componenţ a României intrau şi teritoriu dintre Bug si Nistru. Teritoriul din stînga Nistrului era format din 3 judeţe: Dubǎsari, Rîbniţa, Tiraspol. Toate institutiile enumerate şi-au incetat activitatea în anul 1944. 

Județul Bălți: prefecturile judeţene, subprefecturile plaselor/preturilor şi comunele subordinate